Întinde mâinile şi strânge în braţe o păpuşă de porţelan.Toată camera miroase a naftalină. Simte însă şi fâşiile de levănţică uitate printre haine.
Marina aşează păpuşa pe pat şi trece în cealaltă încăpere. Aici miroase a toamnă târzie si a mere la cuptor. Din bucătărie o strigă bunica. Stre întoarce spre locul de unde a auzit zgomotul dar se împiedică de covorul gros. Îşi uitase bastonul afară, sprijinit de tei.
***
Pe buze îi apare un zâmbet de îndată ce vede curcubeul. Ploaia a fost ştearsă de soarele portocaliu. Frunzele arămii ale bătrânului măr o fac să se gândească la gustul prăjiturii pudrate cu zahăr. Rupe din el un fruct şi muşcă. Simte gustul amărui şi-l scpă pe pământul încă umed. Mălina nu auzise strigătul bunicii şi nici claxonul bicicletei care venea spre ea.
***
Muzica lentă o linişteşte. Ascultă zgomotulşi pe geam zăreşte un porumbel. Lacrimile din ochi se usucă după primul zâmbet. Pe uşă intră bunica. Aduce cu ea marmeladă şi ceai de fructe. Ilinca râde şi-i mulţumeşte. Însă nu poate să întindă mâna după merindele aduse. Nici când musca scăpată în cameră îi bâzâie pe langă nas nu poate sa se apere. Ea nu dansează şi nici nu bate din palme.
***
Geamul închis cu gratii o face să-şi smulgă suviţe groase din păr. Cutia cu bijuterii a bunicii parcă îi zâmbeşte de lângă oglindă. Şi-ar lua doza pentru o lună numai din banii pentru lănţişorul auriu. Uşa deschisă lasă să intre mirosul de piersici caramelizate. De jos se aude un clinchet de pahare şi muzică în surdină. Fuge pe scări, apre bucătărie, unde Nicu, majordomul, îi pregăşte o cană de ciocolată caldă. Deschide sertarul, ia un cuţit şi îl îndreaptă spre piept.
Dorina avea totul, acum nu a mai lăsat nimic.
