luni, 24 mai 2010

Cântec de păcălit Miţura

Nu vreau să renunţ la bube şi mucegaiuri. Dar cine se oferă să mai scrie despre frumuseţile împroşcate cu noroi? Poate tu... sau eşti prea ocupat ? Poate colegul meu de apartament, care fredonează mereu versuri din Coldplay, sau poate vreun politician, care nu şi-a încercat norocul în artă până acum.
Cum nu vrea nimeni, m-am gândit eu să rescriu poeziile şi romanele interzise, pentru copiii tăi. Aşa că am să-ncep cu Psalmii şi Florile de mucegai ale lui Arghezi, pe care am să le refac pe un petic de cămaşă sângerie, cu o pensulă din toiagul lui Aaron. Voi picta o poezie de trei rânduri şi jumătate, în care să încapă toate metaforele lui , sub semnătura mea.
Pe Blaga l-aş scoate din întuneric şi i-aş ciopli un trandafir fără ghimpi din ochi, buze, flori şi morminte. Aş vorbi cu zeul Pan să-i răspundă la întrebări şi să-l lase să scrie versuri pure pe Coloana Infinitului.
O voi căuta pe Otilia şi am s-o pun să-mi dezlege enigma lui Călinescu. Am s-o pun să-şi strângă romanele franţuzeşti şi dantelăriile şi am s-o aduc în secolul XXI, să-şi găsească un Felix de prin cartierele mărginaşe ale Iaşului. Nu va mai fugi pentru că nu am să o mai las. Am să o ţin legată de prezent pentru că are multe de povestit.
La sfârşit am să le leg pe toate într-o carte subţire, pe care o voi ascunde sub un salcâm bătrân, să se învechească până la anul. Nu voi repeta greşeala să le las moştenire copiilor mei, scrierile mele vor fi ale nimănui, vor fi ferite de slăvi sau critici.Ş i dacă va avea cineva ceva de spus despre ele, le voi schimba de nenumărate ori.
Cine vrea să facă toate astea în locul meu ?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu