Când cerul cade

Păcat că nu vrei să ştii ce mă macină, de ce am pornit cu atata furie să scriu lucruri pe care nici nu le gândesc. Mi se pare că totul e prea mic pentru tine şi că lumea e înghesuită de minciuni şi de sentimente false. Nici nu ai învăţat să numeri cuvinte şi nici nu ştii cum miroase curcubeul. Nici nu vrei să ştii dacă mă mai gândesc la lucruri frumoase. Ei bine, îţi spun eu, nu mai ştiu ce înseamnă veselia, azi, o albină şi-a dat acul doar ca să-mi facă mie rău. Cum poţi să ghiceşti în stele fără să minţi? Cum poţi să mă muşti de inimă?