Noaptea trecută am avut trei vise diferite. Nu am îmbrăţişat luna, că nu se vede de la mine din balcon, se vede tot oraşul dar luna se ascunde. Nu vreţi să ştiţi ce am visat spre dimineaţă. De ce trebuie să plecaţi? Am să am iar vise neplăcute. Vă pun visele mele la pachet, să le citiţi în tren, spre casă. Nuu vreţi să ştiţi ce am visat spre dimineaţă. Mi se pare că a trecut atata timp de când nu v-am văzut. Nuuu vreţi fetelor să ştiţi ce am visat spre dimineaţă... Să-mi scrieţi! Să număraţi razele de soare şi să vă gândiţi la mine. Eu am să număr picăturile de ploaie până când ne vom vedea. Nuuuu vreţi să ştiţi ce am visat spre dimineaţă, chiar nu vreţi. Totul e alb-negru.
N-am să vă spun ce am visat spre dimineaţă!
o să numărăm împreună picăturile de ploaie şi o să le înşirăm pe o rază de soare, să facem un şirag de gînduri care reflectă lumina. Şi o să le numim amintiri. Şi o să îţi soarbă roua de pe gene în timp ce visezi alb-negru. Ai să vezi...
RăspundețiȘtergere