Piţipoancă pentr-o zi
Aseară mi-am dat seama cât de deştepte sunt şi ce aprecieri de bun gust sunt în stare să facă. Sunt desăvârşite, minunate, plăcute, frumoase, cunoscute, pline de graţie. E un statut pe care îl primesc atunci când îşi depun jurământul. Din acel moment au tot ce şi-au dorit vreodată: buze ţuguiate, băieţi "muşchiuloşi" la picioare, o viaţă parfumată şi haine cât mai colorate. În plus, tot atunci, primesc trofeul în mână: placa. Ce ar face o piţipoancă fără placă? Nici nu vreau să mă gândesc.
Dar, până să ajungă maturitatea statutului, o piţipoancă novice trebuie neaparat să urmărească nişte paşi. Doar aşa vor ajunge în Regatul de cleştar la Piţipoancelor, unde le aşteaptă matca (după nume slav).
6 paşi să devii piţipoancă
Primul pas este şi cel mai greu, e un pas care-i dă curaj şi nesimţire. Recruta trebuie să-şi ia de mână o prietenă, care ar vrea şi ea să ajungă piţipoancă atunci când va fi mare, şi să se aşeze pe o bancă, la bulevard neaparat. Acolo, trebuie să stea, să privească şi să analizeze în gând oamenii care trec. Apoi, după ce crede că se descurcă, trebuie să acţioneze. Să comenteze la oameni. Dar nu în orice fel, într-o anumită ordine. Începe de la papuci, apoi la geantă, şi în cele din urmă se leagă de primul gest pe care îl face subiectul. Odată proba trecută, piţipoanca trece la următorul pas, imediat.
Se duce la superioara sa, piţipoanca din bloc şi-i înşiră impresiile pe care le-a făcut (asta în cazul în care a primit feed-back, de obicei nu primeşte. Ei aseară, de la mine, a primit :D). Trebuie să arate că e competentă şi că-şi merită rolul. Dacă a avut comentarii întemeiate, recruta va trece la pasul 3. Dacă nu, repetă primul pas.
Pasul trei e ceva mai uşor, asta pentru că piţipoanca în devenire se pregăteşte pentru această etapă de când a învăţat să-şi tragă pantalonii (depinde de fiecare). Va primi un dulap cu haine de toate felurile. Va fi rugată să aleagă trei ţinute, diferite. Bineînţeles, care ţin de meseria adorabilă de a fi o piţipoancă. Are dreptul la o singură greşeală. La a doua e descalificată şi va rămâne doar cu primii doi paşi absolviţi. Va mai avea dreptul să încerce abia după doi ani.
Dacă nu greşeşte, va trece la pasul patru şi, respectiv, la şefa sa, piţipoanca de cartier. Ea o va pune să aleagă cocalarul perfect din 10 baieţi. În cazul în care îl alege bine, va rămâne cu el o săptămână şi va trece la următorul pas.
Pasul cinci cînstă într-o serie de traininguri la Şcoala de Piţipoance. Va primi un set de teste, pe care va trebui să le greşească în ultimul hal. Apoi, va primi lecţii de "buzaţie", de mers, de îmbrăcat şi de pieptănat. După ce a absolvit şi această teaptă, poate să se numească piţipoancă.
Pasul şase e cel mai important, ajunge la matca piţipoancă, cea care va lua ultima decizie. Dacă-i place faţa ei, o trece, dacă nu, la coadă cu ea.
Aţi văzut vreodată o piţipoancă? Sunt peste tot, în scări de bloc, la semafoare, prin maşini, printre maşini, pe la balcoane. Caută subiecte de bârfă şi îţi fac poze dacă eşti îmbrăcat/ă prost. Vor să ne conducă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu